Prima atestare a unei biserici ortodoxe apare in anul 1348, cand regele Ludovic I al Ungariei dona o mosie familiei Swk in urmatorul context „terra nobilium de Swk Sarmas vocata”. Cu aceasta ocazie este amintita si „ecclesia parohialis in Sarmos”.
Biserica de lemn nu se stie exact din ce an a fost construita, dar in 1733, pe timpul episcopului Klein a fost renovata. In 1812 a fost refacuta dupa constructia care exista si in timpul conscriptiei lui Bukow care il gaseste ca ortodox cu 72 familii, fapt atestat si de inscriptia sculptatat in lemnul mesei din altar. Peretii inscriu un plan dreptunghiular, cu altarul in decros, poligonal cu cinci laturi. In amplificarea spre vest, a navei se constata doua etape, una soldandu-se cu aparitia clopotnitei, ale carei schelet de sustinere se afla in interiorul pronaosului adaugat. Partea originara a navei a avut o bolta, de veche traditie, comuna intregului spatiu romanesc. Acum, cate o bolta , semicilindrica, retrasa de la linia peretilor lungi, acopera naosul si altarul, cea din urma fiind intersectata de trei fasii curbe. Barnele sunt imbinate in coada de randunica, la fel ca si la Nicula, iar consolele prezinta crestaturi in unghi drept.
sursa: www.trecator.ro
