Ciprian Turdean: ”Comunitățile Câmpiei Mureșului trebuie să formeze un brand specific”

România încă se confruntă cu nevoia și necesitatea extrem de justificată a unei reforme administrativ-teritoriale prin care se poate impune o cvasi-putere sporită sau autonomie administrativă micro-regiunilor din fiecare județ.
Din punct de vedere guvernamental există o ușoară tendință de modificare a cadrului legislativ, în vigoare astăzi încă din 1968, privind organizarea administrativ-teritorială a României, printr-un proiect aflat în dezbatere publică pe portalul Ministerului dezvoltării regionale. Citindu-l însă, ajungem la pesimism, nu prea se revizuiește nimic din punct de vedere a unor noi concepte sau viziuni.
Consultantul Ciprian Turdean a realizat o scurtă analiză a necesității și oportunității abordării unei noi concepții de dezvoltare a zonei de Câmpie din vestul Județului Mureș.
Ciprian Turdean: ”Analizând județul Mureș, putem contura oarecum abordarea unei strategii de dezvoltare din inerție, pentru fiecare zonă. Târgu Mureș, ca municipiu reședință de județ marșează pe zona metropolitană, probabil alături de Ungheni și Reghin, orașe apropiate. Aici putem aborda un concept al unei zone de dezvoltare pe segmentul serviciilor medicale, intreprinderi mari, mici și mijlocii, producție. Trebuie să se calce pedala de accelerație prin crearea unui cadru propice de atragere și stimulare a investițiilor. Târnăveniul este repliat pe ceea ce înseamnă dezvoltarea serviciilor și producției, prin intreprinderi mici și mijlocii din domeniul manufacturii, putând specula și partea de dezvoltare a viticulturii. Un pariu care poate fi câștigat pe termen lung, având în vedere că România poate deveni un important producător de vinuri. Avem Sighișoara și Sovata care pot reprezenta medalia de aur a turismului din județ, alături de obiectivele turistice importante și multiculturalismul prea puțin ”speculat” din municipiul Tg. Mureș.
Ce ne mai rămâne? Zona de vest a județului Mureș: Iernut, Luduș, Sărmașu, cu comunele din jur. Ogra, Cuci, Bogata, Bichiș, Ațintiș, Chețani, Papiu Ilarian, Sânger, Tăureni, Valea Largă, Zau de Câmpie, Miheșu de Câmpie, Râciu și altele, care constituie frumoasa zonă denumită generic, Câmpia Mureșului.
Aceste comunități care formează Câmpia Mureșului trebuie să formeze un brand emoțional, bazat în primul rând pe tot ceea ce înseamnă tradițiile zonei. Apoi trebuie să se aibă în vedere faptul că, din punct de vedere economic, al dezvoltării economice a zonei, nu poți să nu ai la baza oricărei analize și oricărui demers, ceea ce bunul Dumnezeu a lăsat în această zonă adică bogăția pământului. Realizarea și stimularea, în comun, a unei strategii pe segmentul dezvoltării agro-industriale o văd ca pe o necesitate stringentă pentru această zonă. Este o chestiune de viziune pe care administrațiile locale din Câmpia Mureșului trebuie să o analizeze, să o abordeze și să o implementeze în mod corect. Și aici mă refer inclusiv de la nivel educațional, prin înființarea unui liceu sau colegiu agricol, inclusiv prin ceea ce privește stimularea atragerii de investiții în agro-industrie. Este o viziune necesară unei dezvoltări corecte a unei frumoase posibil viitoare micro-regiuni, Câmpia Mureșului.”