Ne aflăm la început de primăvară, la aproape patru luni de la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 și la trei luni de când Guvernul coaliției PSD-ALDE (cu sprijin UDMR și alte minorități) a preluat puterea politică în România, guvernamentală și parlamentară.
Guvernul nou format a trecut printr-o veritabilă probă de foc, amintindu-ne de efectele adoptării celebrei OUG 13/2017, cu amplele mișcări civice din Piața Victoriei și din majoritatea orașelor țării: #rezist.
Pe de altă parte, opoziția, prin Partidul Național Liberal a recunoscut eșecul înregistrat la alegerile parlamentare demarând procedurile de alegeri interne, de jos în sus, cu finalitatea supremă din iunie 2017 moment când va fi uns noul lider al liberalilor. Dar și USR-ul care surprinzător a părut un partid victorios, transformat, însă, în bula politică a anului 2016.
Consultantul Ciprian Turdean face o scurtă analiză a ceea ce se poate întâmpla în 2017: ”Bobinajul pe care îl vor efectua partidele în viața internă, pentru 2017, nu va fi unul surprinzător. Poate doar în cazul PNL și voi argumenta de ce. În schimb, la PSD lucrurile sunt oarecum clare. Liviu Dragnea va continua procesul de întărire a autorității în partid. Și spun asta pentru că are și instrumentele necesare. Fundația partidului, constituită din președinți de consilii județene, primari de municipii, orașe și comune, practic corpul de bază al partidului care poate înclina oricând în favoarea unuia sau altuia, adică a lui Dragnea în cazul de față, este potențiala beneficiară a sumelor impresionante de bani alocate de Guvern autorităților locale, prin programul național de dezvoltare, adică peste 6 miliarde de euro în următorii patru ani. Important e că listele cu beneficiarii se fac acum, sub atenții ochi ai liderului. Este o miză puternică și nimeni nu va uita pe cel care a dat bani pentru dezvoltarea comunităților. Practic este un joc de suveică: atribuirea acestor proiecte și bani asigură voturi din comunitate, dar și stabilitate și statornicie în partid. Fumul creat de Ponta și unii parlamentari fideli fostului prim, nu reprezintă niciun pericol pentru stabilitatea unui partid mamut, disciplinat la orice pocnitură de degete a liderului consacrat. Singurul adversar intern al lui Dragnea, în PSD, este procesul penal pe care acesta îl are în curs și care îl poate elimina din lumina reflectoarelor, spun asta în contextul în care rolurile de fațadă doar se pot schimba de formă, prin preluarea partidului de către Sorin Drăgneanu, adică aceeași filozofie de lucru ca și până acum. După amplele mișcări de stradă din toată țara, de la începutul anului, PSD nu prea s-a resimțit, din punct de vedere negativ. Se compensează cu imensele creșteri salariale din sectorul bugetar, precum și a punctului de pensie la 1000 lei de la 1 iunie, aspecte care atrag o masă mare de electorat ce, dacă în orice duminică din august, să zicem, ar fi alegeri, ar asigura PSD un nou scor de triumf.
PNL are congres în iunie. Bușoi, Predoiu, Orban. Niciunul nu poate avea capacitatea să urce partidul la peste 25%. Poate doar în contextul unei fuziuni cu bula extrem de umflată a alegerilor din decembrie 2016 și anume USR. Doar crearea unei mase critice favorabile pro-dreapta poate mobiliza un electoral greu de mobilizat, de altfel. Dar realizarea unui astfel de deziderat nu se poate face cu Orban-Nicușor.
Ludovic Orban este astăzi, însă, persoana care are cea mai mare atractivitate, notorietate, din cei înscriși până acum în cursa șefiei PNL. Mulți și-l doresc, poate nu și Cotroceniul, dar asta nu prea mai contează. Dar să nu uităm că Orban a mai candidat de ”n” ori pentru postul de șef suprem, mereu perdant. Dacă aș fi în locul său aș pregăti un candidat X, surpriză, spre care aș îndrepta întregul capital de liberalism autentic. Dar nu Bușoi. Vom vedea. Tocmai în acest sens am afirmat că surpriza politică a anului 2017 poate apărea de la PNL. Un candidat carismatic, autentic de dreapta, poate un om de afaceri necontroversat, ar putea prelua PNL-ul, obligatoriu cu o strategie de coagulare a forțelor de centru-dreapta, înspre pregătirea prezidențialelor din 2019. Altfel, posibilitatea ca România să aibă un președinte femeie va fi foarte mare, și știți bine la cine mă refer. Pentru că dintr-o bătălie Iohannis-Firea, și cu un PSD retras strategic de la guvernare la început de 2019 știm cine va birui.”
