Pulifricii

Nu vă năuciți prea tare. Pulifrici este un cuvânt de tip argou inclus în dicționarul explicativ al limbii române, definiția oficială fiind de ”individ neînsemnat”. Un lucru este curios, însă, și anume etimologia cuvântului, adică originea lui, de unde provine, din ce izvor semantic și cum s-a transformat. Vorbind mai plastic sunt sigur că vă gândiți automat și direct la primele silabe, nu la următoarea, mai puțin atrăgătoare, adică la ”pu-li”, nu la ”frici”. Dar să trecem mai departe. Nu acesta este scopul descrierii.
Vreau să vorbim despre pulifrici în concepția secolului XXI, anul 2017, adică în România de astăzi, pururi și acum, adică în ”România lucrului bine făcut în care trebuie să îndrăznești să crezi”, ca să nu se supere nici politicienii. Dar nici măcar despre politicieni nu este vorba, căci, ”Har Domnului” am avea ce umple cu adjective la secțiunea ”puțul gândirii” al unei celebre reviste la foarte modă cândva.
Este vorba despre acel pulifrici cu care ne zbatem (a se citi batem) zilnic, adică cel care Este. Și care știe Tot, adică: cum strici tu rândul la semafor, cum bei numai vin superselect, cum să depui o declarație la ANAF și fentezi Statul, cum rezolvi la Primărie peste rând, cum faci să ți se scoale la maxim barometrul vânzărilor în firmă, cum ieși tu în stradă 10 ore atunci când sună clopoțelul pe feisbuc, zi de zi (dar la vot 10 minute nu te duci), cum faci tu prezență la extra-seminarii să-ți orgasmeze creierii marii specialiști impostori în dezvoltare personală, cum asculți tu radiozu cu colegii și-i mai tragi niste salam când ești singur să bubuie în conștiință, cum te duci tu să te rogi la mănăstire (a se citi ”duhovnic personal”) cu buchetul de busuioc învelit în bancnote, tocmai să te ajute D.D. să nu te bage la zdup pentru declarația aia despre care am vorbit mai sus, cum îți pozezi tu familia perfectă, dar faci duș dimineața, nu seara înainte de culcare, că poate peste zi bei o cafea cu o colegă și să miroși frumos.
Pulifriciul este eminamente un telectual, urmărește seriale la modă, despre combinații și permutări, iar personajul și filmul preferat sunt …., ați ghicit: Jordan Belfort și The wolf of Wall street (pulifriciului de acum 30 de ani îi plăcea de J.R. Ewing din matusalemicul serial Dallas). În biblioteca pulifriciului găsim doar cărțile cumpărate de la extra-seminarile de dezvoltare ultrapersonală, aranjate pe culori, alături de revista Mens Healt pe care o citește pe vasul de toaletă atunci când vine de la sală, de pe bandă, cu ochii bulbucați după privirile întinse la maxim spre bucile din colanții supermulați (automat roz) ai vecinei de alergare. Apropos, pulifrici se poate la feminin? Ei, na.
Despre pulifrici se pot scrie multe, dar și ei despre noi.
Atât, să nu devin și eu unul.
P.S. Sincer, chiar nu m-am gândit la niște pulifrici adevărați când am descris mai sus, așa mi-a venit.